Activitati Archives – Page 12 of 12 – Ho Hac Bucuresti

Cabana Curmătura din Piatra Craiului – Ho Hac de Iarnă IV

Se pare că un an trece repede și iată-ne ajunși la cea de-a patra ediție a stagiului de club Ho Hac de Iarnă.

Locația aleasă pentru această ediție, așa cum am anunțat la sfârșitul ediției trecute, este Cabana Curmătura din Piatra Craiului. Aventura noastră începe la Cabana Gura Râului, unde am lăsat mașinile și unde ne-am întâlnit cu colegii noștri de la celelalte cluburi care au răspuns invitației de a participa alături de noi la acest eveniment.

Traseul se anunță unul ușor, de trei ore, cu o diferență de nivel de 700 m pe o frumoasă vreme de iarnă, care ne-a prins făcându-ne planuri legate de priveliștea minunată ce va urma la ieșirea din pădure. Se pare că natura nu a fost de partea noastră și cu cât am înaintat, a coborât ceața de abia reușeam să vedem traseul. În cele din urmă am ajuns la cabana în timp util unde ne-am bucurat de o gustoasă ciorbă de fasole și o cană de ceai.

Nici de aceasta dată nu au lipsit antrenamentul în zăpadă și seara petrecuta împreună cu prieteni vechi si noi.

A doua zi, pe drumul de întoarcere, am vizitat Prapastiile Zarnestilor, ca o consolare a faptului că nu am reușit să ne bucurăm de imaginea impozanta a crestei Pietrei Craiului și ne-am pus de acord în privința următoarei destinații. Astfel, am hotarat sa alegem o locație mai apropiată de orașul colegilor noștri: Cabana Dochia.

Acasa la Mama Oara – Ho Hac de Iarna III

Și iată-ne ajunși la a treia ediție a Stagiului de Club Ho Hac de Iarnă și nu puteam găsi o locație mai bună decât să ne întoarcem la Mama Oara – gazda noastră de la Cabana Diham. Spre deosebire de prima dată, am optat să mergem pe traseul care duce spre Cabana Poiana Izvoarelor. 

Dacă la prima întâlnire, muntele ne-a întâmpinat cu o vreme frumoasă, de această dată ne-a pus la încercare voința și după ce ne-a primit cu ploaie, a transformat-o în lapoviță, iar când a văzut ca nu ne dăm bătuți, a început sa ningă ca-n povești.

Credem că mersul prin zăpadă, frig și ninsoare, sunt cele care dau aromă ceaiului de la cabană.

Spre seară a urmat tradiționalul antrenament în zăpadă. O oră jumătate de antrenament în care principalul scop este să ne armonizăm cu natura, dar și să înțelegem că în realitate nu vom găsi condiții ideale, ca în competiții. 

Nu am putut lăsa seara sa treacă fără să ținem o ședință tehnico-tactică cu Jungle Speed, cu bunătățile gătite de gazda noastră și voia bună specifică fiecărei ieșiri, când suntem în familie.

Întâmplător sau nu, ziua de duminică a fost plină de soare și peisaje frumoase în fiecare ediție, nici de data asta nu a fost o excepție și ne-am putut bucurat de frumosul peisaj oferit de Munții Bucegi.Dacă tot am trecut de cea de-a treia ediție, putem spune că a devenit tradiție și pentru că ne dorim să ducem tradiția mai departe, ne-am hotărât deja asupra locației viitoare: Cabana Curmătura.

Piatra Mare la -18 grade – Ho Hac de Iarna II

Așa cum ne-am propus la sfârșitul primei ediții, revenim cu forțe proaspete pentru cea de-a doua ediție a Stagiului Ho Hac de Iarnă, cu destinația: Piatra Mare.

După același mult așteptatul trezit matinal și același drum cu CFR-ul, am ajuns la Timișul de  Jos, punctul de start al aventurii noastre de anul acesta, unde ne-am întâlnit cu 5 practicanți de Qwan Ki Do din Iași, pe care ne bucurăm să îi avem alături și unde începe aventura noastră.  Traseul se anunță unul lejer, de 4-5 ore, acompaniați de fulgi mari și o temperatură de 0°, dar, cum vremea la munte este schimbătoare, când am ajuns sus era viscol în toata regula și o temperatură de -15° C.

După o pauză binemeritată în care ne-am bucurat de un prânz cald, și după 2 ore de somn, a venit momentul antrenamentului, și, deoarece suntem practicanți de Qwan Ki Do, iar marii maeștri spun că Artele Marțiale pot fi practicate oriunde, ne echipăm și ne îndreptăm spre ușă.Convinși fiind de povestea amintită de instructorul nostru despre Sensei Funakoshi, fondatorul Karate, care se antrena pe acoperiș în timpul Tai Fun-ului, ieșim cu îndârzeală și înfruntăm condițiile meteo, care par să fie împotriva noastră. Cine din acest grup s-ar fi gândit cu doar câteva ore mai devreme că va susține antrenamentul pe viscol, la -18°C, cu zâmbetul pe buze? 

Condiția fizică este un factor important, dar factorul decizional în depășirea unor situații limită este mentalul. Fără un mental bun, mușchii nu pot face prea multe, așa că trebuie antrenat nu doar corpul, ci și psihicul, iar condițiile meteo s-au dovedit a fi de mare ajutor, contrar credințelor de mai devreme. După două ore și treizeci de minute, au ieșit învingători vinul fiert și ceaiul cabanierului , cu care ne-am luptat până la ora stingerii.

Se spune că pentru toate lucrurile frumoase trebuie sa plătești un preț. Vremea tumultoasă din prima zi a fost compensată de fulgii mari de zăpadă ce ne-au înveselit a doua zi în timpul antrenamentului de Tam The  și a inevitabilei coborâri.

Și după cum orice sfarsit este de fapt un nou început, în timpul coborârii ne gândim deja unde va avea loc ediția de anul viitor, iar lista cu propuneri este deschisă…

Primul examen Ho Hac

După doua luni de la deschiderea cursurilor noului club de Qwan Ki Do, 11 din cei 20 de practicanți au susținut primul lor examen. După patru ore în care au arătat ce au acumulat din punct de vedere tehnic și și-au testat și depășit limitele fizice și psihice, au promovat examenul, obținând gradul de 1 CÂP Albastru, acesta fiind primul grad din Qwan Ki Do. 

În ramura Artelor Marțiale tradiționale din care se trage Qwan Ki Do-ul existau 3 nivele: începător, inițiat sau centură neagră și maestru. Pentru a putea fi acceptat la antrenamentele destinate începătorilor, trebuia sa treci o perioada de testări prin care să-ți arăți dorința și determinarea de-a face parte din școala respectivă. În Qwan Ki Do, primirea gradului de 1 CÂP albastru reprezinta depașirea acestei etape.

Felicitări tuturor celor care au promovat examenul și sperăm să nu uite că un practicant dă valoare gradului și nu invers.

Primul Stagiu de club – Ho Hac de Iarna I

 Pentru a sărbători trei luni de existență, Ho Hac organizează primul stagiu de iarnă – Ho Hac de Iarnă. 

Și pentru că Arta Marțială nu înseamnă doar tehnici de autoapărare, ci înseamnă adaptare și supraviețuire, am încercat să abordăm un traseu pe munte.

Astfel, după o luptă eroică cu trezitul la ora cinci, într-o zi de sâmbătă, și un drum de 4 ore cu trenul în condiții de iarnă, a urmat urcușul de două ore până la cabana Diham, unde nu am uitat ca măiestria în Artele Marțiale se câștigă cu greu și am făcut  un antrenament de 3 ore în zăpadă, la -5°C, care ulterior s-a transformat într-o adevărată bătaie (cu zăpadă). Lupta a continuat în cabană până seara târziu, în fața cănilor de ceai și vin fiert, încercând să ne arătăm supremația în disputa totemului de la Jungle Speed.

Și pentru că a fost stagiu, ziua de duminică a început cu un antrenament de Tam The într-o atmosferă de liniște, mângâiați de soare și protejați de munți.

Dar…cum orice început are și un sfârșit… a urmat drumul de întoarcere, presărat cu multe căzături de voie bună.

Bilanțul este unul pozitiv, astfel s-au întors cu bine toți cei 27 de participanți, cu speranța că astfel de ieșiri vor deveni periodice.