hohac, Author at Ho Hac Bucuresti – Page 8 of 18

Author Archive

Vârful Omu – Ho Hac de Vară

Anul acesta, mijlocul verii ne-a prins dornici de o nouă aventură. Rucsacurile ne așteptau deja, pregătite pentru provocarea verii: cucerirea Vârfului Omu cu înnoptare la cabană și promisiunea unui superb apus.

Traseul ales a fost: Diham-Mălăiești-Omu, cu popas pentru masa de prânz la Cabana Mălăiești. Ne-am încumetat să parcurgem tot traseul într-o zi, așa că, înarmați cu răbdare și curaj, am sperat la vreme bună și am pornit la drum.

Prima parte ne-a purtat pe un drum forestier bine bătătorit, care a ajutat la găsirea ritmului potrivit al respirației și pregătindu-ne psihic pentru pasul următor. Drumul a fost, pentru unii, mai scurt, pentru alții, mai lung, după experiență, dar am răsuflat cu toții ușurați când am atins primul obiectiv: mult râvnita cabană Mălăiești, cu peisajele sale desprinse din povești.

La cabană, ne-am potolit foamea cu o ciorbă și un ceai pentru rehidratare, urmând să savurăm încă puțin peisajul și apoi să pornim la drum. Pe munte nu știi niciodată ce urmează să se întâmple, poate de-asta ne și place atât de mult. Așa că este de preferat să luăm toate măsurile de precauție: vremea s-ar putea schimba de la un minut la altul, seara poate să vină mai devreme decât te-ai fi așteptat fiindcă trecerea timpului se resimte diferit. Deși poate ne doream să prelungim pauza, am înțeles că e mai important să ajungem înainte de apus la destinație.

Traseul de la Mălăiești la Omu a fost un adevărat test de voință, deoarece ploaia care începuse s-a arătat din ce în ce mai perseverentă pe măsură ce înaintam. Astfel, atenția sporită și consumul de energie suplimentar stimulate de vremea de afară ne-au forțat să ne depășim limite pe care poate nici nu știam că le avem. Poate de-asta se spune că mersul pe munte îți formează caracterul: ești pus în fața unei situații pe care trebuie sa o rezolvi cu ce ai la îndemână, în timp util și în condiții de siguranță. În cazul nostru, ne-a fost testată răbdarea și mai ales voința de a continua și de a ajuneg la final.

Porțiunea tehnică de traseu, unde a trebuit să cățărăm în condițiile actuale, ne-a ajutat în special să fim atenți atât cu noi, dar mai ales cu cei din jurul nostru. Am învățat o lecție importantă de lucru în echipă și responsabilitate, înțelegând încă o dată importanța oamenilor pe care îi ai alături.

Finalul a fost mai frumos decât ne așteptam: la cabană ne-am bucurat nu numai cina proaspătă și mult așteptatul vin fiert, dar și de un apus de excepție, pe măsura efortului depus pe parcursul celor 11 ore de călătorie.

Pentru că orice început are și un final, următoarea zi ne-am luat rămas bun de la cabanieri și am pornit pe drumul de întoarcere pe o superbă vreme, minunați de natura oferită de Valea Cerbului. Și pentru că orice final reprezintă, în fapt, un nou început, odată ajunși înapoi la Gura Diham, am început deja să ne gândim la trasee pentru următoarea aventură.

Campionatul Național de Qwan Ki Do – 2018

La Roman s-a desfășurat în perioada 12-13.05.2018 , a XXIX-a ediție a Campionatului Național de Qwan Ki Do, activitate organizată sub egida Ministerului Tineretului și Sportului și organizată de Departamentul de Qwan Ki Do din cadrul Federației Române de Arte Marțiale. La această competiție au participat 250 sportivi și 46 de arbitri de la 24 de cluburi din 17 orașe.

La această ediție, Clubul Sportiv Ho Hac a participat cu un număr de 6 sportivi care au obținut următoarele rezultate:

  • locul II la proba tehnică – Draghici Raluca
  • locul III la proba tehnică – Isabela Vasile
  • locul I la proba tehnică – Sterigă Marian
  • locul I la proba de lupta pe echipe – Gherasim Andrei, Sterigă Marian, Crăciun Vlad

Mulțumim organizatorilor pentru buna desfășurare a evenimentului și felicitări tuturor sportivilor! Succes în continuare și ne revedem la anul.

Ho Hac de Iarna – a X-a editie!

A zecea ediție Ho Hac de Iarnă ne poartă pe drumuri  întortocheate, vremea de afară testând încă de dimineață abilitățile șoferilor pe timp de iarnă. Astfel, stagiul de la Rucăr va rămâne mereu în amintirea noastră ca stagiul cu cele mai înguste drumuri.

Cabana ne-a oferit toate condițiile de care aveam nevoie: căldură, o bucătărie complet echipată și un living mare, unde ne-am putut desfășura în tihnă activitățile.

După ce am luat în primire camerele, ne-am schimbat și am ieșit la antrenament. Contrar obiceiului, de data aceasta, antrenamentul a început în curtea cabanei cu o mult dorită bătaie cu zăpadă. Odată terminată această parte a încălzirii, am pornit în alergare spre locul unde urma să începem antrenamentul. Când am ajuns, ne-am dat seama de ce am primit porția de distracție înainte de antrenament: locul ales era de fapt o pantă cu înclinație destul de mare, ceea ce ne-a antrenat atât fizicul, cât mai ales psihicul, depășind, cu siguranță, unele limitări proprii.

Partea frumoasă a acestor antrenamente este tocmai bucuria de după, sau momentul acela când descoperi că poți mai mult decât credeai. Toate acestea, înconjurat de o echipă uimitoare, alături de care stagiile se simt mai mult ca reuniuni de familie.

După antrenament, am pornit să colindăm munții dimprejur și am retrăit momente din copilărie atunci când am coborât o pantă abruptă rostogolindu-ne cu zâmbetul pe buze și cu gândul la vinul fiert ce ne aștepta la cabană.

Seara, căldura locuinței a pus stăpânire pe noi, așa că ne-am înviorat cu un concurs de karaoke și un nou joc de societate: Exploding kittens. După o noapte liniștitoare, ne-am trezit cu voie bună și am ieșit pentru antrenamentul de Tam The, relaxându-ne pentru drumul de întoarcere.

Încă o ediție a trecut, lăsându-ne nerăbdători pentru următoarea! 

Cabana Voina – Ședința cu Părinții de Iarna II

Iarnă, zăpadă, munte – condiții ideale pentru ”ȘEDINȚA CU PĂRINȚII”!!!

Se zice că dacă-ți dorești ceva cu adevărat se întâmpla, astfel că acum suntem la cea de a doua ediție a ședinței cu părinții, iar Cabana Voina este gazda celor 67 de participanți.

Prima zi a ședinței este destinată naturii și cunoașterii. Astfel că, după cazare și masa de prânz, am pornit într-o drumeție spre Cabana Cuca, unde sperăm să putem bea un ceai la nea Romică. Am reușit să facem traseul dus-întors in trei ore și, deși nu a fost unul foarte greu, am revenit la cabană istoviți pentru ca nu am putut rata ocazia de a ne bucura din plin de zăpadă și de vremea frumoasă. Căzăturile, alunecările, bulgăreala și râsetele au fost unele dintre cele mai intense și plăcute activități fizice din ultimul an. Seara a fost încărcată de povești, karaoke și amuzantele pedepse asociate jocurilor.

A doua zi, ne-am luat în serios rolul de practicanți de Arte Marțiale și am ieșit afară la antrenament: Qwan Ki Do pentru cei mici și inițiere în tehnici de autoapărare pentru cei mari.

Înainte de antrenament, ne-am bucurat împreună de o înviorare în zăpadă, iar finalul antrenamentului a fost marcat de tradiționalul botez Ho Hac, prin care ne-am armonizat cu mama natură.

Prânzul a adus sfârșitul stagiului, drumul spre casă lăsând deschisă lista locațiilor unde se va desfășura ediția de anul viitor, ediție la care ne propunem sa avem alături de noi toți doritorii, indiferent dacă sunt sau nu practicanți de Qwan Ki Do.

Cupa Ho Hac de Iarnă

Se apropie sfârșitul anului și vacanța de iarnă, prin urmare și sărbătorile de iarnă. Ho Hac a marcat acest lucru printr-o serbare-concurs la care au participat toți sportivii clubului.

Scopul acestui eveniment a fost de a ne bucura, mici și mari, de un alt fel de antrenament, sportivii fiind împărțiți pe echipe, fiecare având un lider ales dintre copiii cu grade mari și care au avut rolul de a coordona echipa și de a ajuta acolo unde considerau necesar. În artele marțiale, ca și-n viată, odată cu trecerea anilor și cu înaintarea în grad, vine și responsabilitatea.

La sfârșit, toată lumea a primit diplome și medalii pentru efortul depus și modul în care au progresat în anul pe care îl lăsăm în urmă.

Sărbători Fericite!